LANSAREA CANDIDATILOR A.R.D (PDL-FC-PNTCD))

Alianţa România Dreaptă (PDL, PNŢCD, PFC) îşi lansează, luni, cei 452 de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie în cadrul unui eveniment care se va desfăşura, de la ora 15.00, la Opera Română.

Preşedintele PFC, Mihai-Răzvan Ungureanu, a afirmat vinerea trecută că lansarea candidaţilor ARD la parlamentare nu va fi una "de tip nord-coreean", iar despre posibile alianţe post-electorale a spus că ARD "nu va bate palma cu extremismul politic".

Din punct de vedere numeric, pe listele ARD la parlamentare se regăsesc 394 de candidaţi proveniţi de la PDL, 26 de la PNŢCD şi 32 de la Forţa Civică.


Evaluarea candidaţilor ARD s-a făcut de către o Comisie de etică iar cei trei co-preşedinţi ai ARD au luat decizia politică.

"Din cele peste 500 de dosare care au fost la verificare, doar un procent de 7% a fost pus în discuţia Comisiei de integritate (Comisia de etică a ARD - n.r.) cu semne de întrebare. Pe de altă parte vreau să subliniez că filialele judeţene şi-au făcut treaba şi atunci când au întocmit liste, când au căutat oameni, au ţinut seama pentru a se încadra în criteriile de integritate", a declarat lunea trecută secretarul general al PDL Gheorghe Flutur.

Cât priveşte scorul electoral, cei trei co-preşedinţi ai ARD, Vasile Blaga (PDL), Aurelian Pavelescu (PNŢCD) şi Mihai-Răzvan Ungureanu (PFC) au afirmat în mai multe rânduri că alianţa de centru-dreapta şi-a fixat ca ţintă obţinerea unui procent de 30% din voturile care vor fi exprimate la scrutinul din 9 decembrie.

Liderii ARD vor candida în colegii din afara Capitalei. Vasile Blaga va candida într-un colegiu din Timiş, Mihai Răzvan Ungureanu într-un colegiu din Arad, iar Aurelian Pavelescu într-un colegiu din Vâlcea.

Preşedintele PDL a declarat, marţea trecută, la TVR, că decizia sa de candida într-un colegiu din judeţul Timiş era luată de acum câteva luni şi ţine nu de o fugă din faţa electoratului bucureştean, ci de o strategie a alianţei de centru-dreapta de a maximiza potenţialul electoral în fiecare regiune a ţării.

Cel mai vârstnic candidat ARD este născut în 1938, este profesor universitar doctor şi candidează pentru un mandat de senator, în Ialomiţa, la propunerea PNŢCD, iar cel mai tânăr candidat este născut în 1986, este economist şi candidează pentru un mandat de deputat, la propunerea PDL.

Pe listele ARD se mai regăsesc Anca Boagiu, Gabriel Berca, Traian Igaş, Claudia Boghicevici, Elena Udrea, Radu F.Alexandru, Gheorghe Ialomiţeanu, Roberta Anastase, Ioan Oltean, Alexandru Nazare, Cezar Preda, Stelian Fuia, Daniel Buda, Petru Călian, Bogdan Cantaragiu, Mircea Toader, Sulfina Barbu, Mihaela Şandru, Mihai Stănişoară, Gheorghe Flutur, Cristian Boureanu, Vasile Gherasim, Theodor Paleologu.

De asemenea, din partea PDL pe listele ARD se regăsesc Teodor Baconschi, Gheorghe Seculici, Adrian Papahagi, Alin Tişe, Mircia Muntean, Gheorghe Udrişte, Cristina Trăilă, Nicolae Ivăşchescu, Marian Zlotea.

Între reprezentanţii Forţa Civică, pe listele ARD se regăsesc Adrian Iuraşcu, Alexandru Ciocâlteu, Teodor Mărieş, Iulian Crăciun, iar din partea PNŢCD Mihail Neamţu, Ştefan Vlaston şi Sandra Marilyn Andreea Budiş (Sanda Pralong).

Ca profesii, pe listele ARD se regăsesc peste 150 de ingineri, 80 de economişti, 60 de jurişti şi avocaţi, 50 de profesori şi 20 de medici, un notar, un scriitor, un politolog, un sociolog şi un biochimist, un specialist în administraţie publică, un matematician, un arhitect, un inginer diplomat, un antropolog, doi jurnalişti, un pensionar, un muncitor, un teolog, un rezervist, un conducător auto, un geolog, un maistru, un broker de asigurări, un frigotehnist, precum şi patru manageri şi un director de vânzări.

În privinţa programului de guvernare al ARD, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, marţea trecută, la TVR, că acesta pune accent pe apărarea actualelor locuri de muncă şi crearea de condiţii care să conducă la apariţia altora noi, având ca pilon central reducerea cotei unice de la 16% la 12%. Vasile Blaga a adăugat că un alt punct important din programul de guvernare al ARD îl reprezintă "creşterea salariului minim de la 740 de lei la 850 de lei în primul an".
In incheiere eu,Rusu Silviu as dori sa mentionez cateva aspecte,referitoare la articol si la aceasta alianta. Eu dupa cum se poate citi,sunt membru taranist,inca din perioada cand eram elev,in 1998 si avand bunici taranisti si strabunicul meu chiar deputat taranist,am indragit acest partid-martir,in care TOT timpul m-am simtit ca..acasa..Este cel mai vechi partid din Romania si merita MULT MAI MULT!!Ma durea sufletul cand vedem cum era "rupt in aripioare" partidul nostru..Dar indiferent cum a fost,eu am ramas in partid in sanul partidului si nu in afara...pentru ca daca vrem sa salvam partidul si sa il reconstruim,trebuie sa luptam DIN INAUNTRU SI NU DIN AFARA SA...!!!Dar acum in aceste momente cand sub aspect juridic,s-au clarificat problemele si dl.Pavelescu este presedinte,imi doresc mai mult ca orice pe lume,ca partidul nostru sa revina in Parlament.,..GATA cu certurile si cu obsedatii care vor doar sa distruga partidul!!!!Vom lupta sa avem reprezentanti in parlament dar mai mult decat atat vom lupta ca PNTCD sa revina acolo unde ii este locul...Este ULTIMA SANSA a partidului nostru pentru a-l salva..Dumnezeu sa ne binecuvinteze cu intelepciune si putere,ca acest partid sa revina!!
Cu stima,
Av.Ing. Silviu RUSU

Carnet de membru PNTCD SI Crucea MS Regele (Meu) Mihai..

Dupa o perioada de timp,am revenit sa scriu pe blog,fiind ocupat cu alegerile si cu facultatea, care prin ajutorul lui Dumnezeu am absolvit-o...Dar de muult timp am vrut sa postez pe blog 2 simboluri care inseamna Foarte mult pentru mine: carnetul meu de membru PNTCD pe care il port la mine de ani de zile si apoi,Crucea MS Regele Mihai,eu personal fiind implicat si in miscarea monarhista "Amicii Regelui Mihai.

 

Cu aceasta imagine as dori sa ilustrez "mica" mea mandrie ca sunt taranist dar si afinitatea si dedicare fata de Casa Regala si fata de MS Regele Mihai. 

Dumnezeu sa binecuvinteze PNTCD si Casa Regala Romana!!!

Cu respect,

Jur.Ing.Silviu RUSU

Alegeri Locale...PNTCD Arad.. 2012

"Actualul primar, Gheorghe Falcă, şi Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean, vor candida la alegerile locale din iunie sub sigla Mişcarea Creştin-Liberală, formată în urma alianţei dintre PD-L şi PER. Lista MC-L pentru CJA cuprinde pe primele zece poziţii pe: Ioţcu Petru-Nicolae, Pistru Eusebiu, Chambre Dorina, Ardelean Aurel, Drăgan Cristian, Ţolea Adrian, Negrea Daniel, Giurgelea Ionel, Plaveți Ioan, Budiu Simion. În ceea ce priveşte primele locuri ale MC-L pentru CLM acestea sunt: Falcă Gheorghe, Pistru Geanina, Lazurca Adrian Cătălin, Varga Glad, Nicşanu Marcela Ana, Moşneag Ovidiu, Farcaş Ioan, Cismaşiu Mariana, Mariş Florin, Vlaicu Traian.
Uniunea Social Liberală îi propune pe Lia Ardelean pentru funcţia de primar al municipiului şi pe Ioan Cristina pentru preşedinţia CJA.
Primele zece poziţii pe lista Uniunii Social Liberale pentru Consiliul Local Municipal sunt ocupate de: Ardelean Lia, Lupaş Marin, Galiş Florin, Rus Eugen, Ciupe Ionel, Mihuţa Tristan Gheorghe, Ghilinţă Gheorghe, Dolha Ioan, Bîlcea Ovidiu Sergiu, Săplăcan Gheorghe. În ceea ce priveşte lista pentru CJA, acesta îi are în primii zece pe: Ioan Cristina, Dorel Căprar, Caius Parpală, Florin Tripa, Mircea Purcaru, Cornel Lucaci, Adrian Nogea, Gheorghe Sabău, Ioan Vesa şi Petru Moţ.
Partidul România Mare propune tandemul Dorin Filip-Gavril Popescu pentru şefia CJA, respectiv funcţia de primar al municipiului. Primele locuri pentru consiliul local sunt ocupate în ordine de: Gavril Popescu, Dorin Filip, Virgil Ţăranu, Daniel Dascălu, Valer Capragiu, iar la CJA: Dorin Filip, Virgil Ţăranu, Ciprian Lăcătiş, Florin Mitrea, Doru Raţiu.
Partidul Poporului – Dan Diaconescu îl propune pe Remus Guţu pentru preşedinţia CJA şi pe Cătălin Ţiţirigă pentru primăria municipiului. Lista pentru CJA este deschisă de : Remus Guţu, Ioan Seculi, Ştefan Dalcă, Călin Trifa, Radu Durnea, iar pentru CLM: Cătălin Ţiţirigă, Ioan Tăutu, Adela Onica, Viorica Rotaru şi Ovidiu Cameniţă.
UDMR vine în faţa electoratului pentru alegerile locale din 10 iunie cu tandemul Levente Bognar pentru primărie şi Petru Farago la şefia CJA. Listele Uniunii sunt deschise la CLM de: Levente Bognar, Kalman Czister, Deneş Hadnagy, Leszay Ildiko, Szabo Mihai, iar la CJA de: Petru Farago, Levente Bognar, Andras Kiraly, Şipoş Gheorghe şi Gyorgy Boloni.
Ţărăniştii au doar liste de consilieri
PNŢCD nu va avea candidaţi de primar şi preşedinte de CJA, dar reprezentanţi acestui partid au depus liste pentru CJA şi CLM. Astfel, lista pentru municipiu este deschisă de: Mircea Mario Stoica, Mircea Răduţiu, Silviu Rusu, Sorin Catrinescu şi Mihai Bosneanu, iar la CJA de: Mircea Răduţiu, Lucian Bănăţan, Ioan Don, Florin Mocan şi Florin Peiţa.

Uniunea Naţională pentru Progresul României îi va arunca în luptă pe Alexandru Savici pentru şefia CJA şi pe Sorin Hoară pentru primărie. Lista UNPR Arad pentru CJA este deschisă de: Avram Crăciun, Pavel Gogârlă, Adrian Danoli, Nicolae Farcaş şi Gianina Barna. În ceea ce-i priveşte pe primii cinci pe lista pentru CLM, aceştia sunt: Sorin Hoară, Alexandru Savici, Nicolae Popa, Ioan Bărburaş, Valentin Groza.
 Forumul Democrat al Germanilor din Arad va avea, la rândul lui, candidaţi pentru şefia CJA, în persoana lui Francisc Schmidt şi pentru funcţia de primar al municipiului pe Eduard Gheorghe Hoffmann."
"Glasul Aradului 2.05.2012"
In incheiere as dori sa subliniez faptul ca sunt deosebit de onorat sa reprezint un partid cu o valoare istorica si morala de neegalat precum PNTCD,un partid pe care l-am slujit cu daruire inca din liceu,si consider ca sunt tanar,curat si capabil sa fiu sustinut de acest partid,in care CRED si in care am crescut politic.
Dzeu sa ne binecuvinteze!!
SILVIU RUSU

Lui Gheorghe Ciuhandu i s-a propus să candideze din partea USL..

“Ceea ce liderii PNL au dorit, de fapt, a fost ca eu să candidez din partea USL prin absorbţia PNŢCD de către PNL la nivelul judeţului Timiş. Acesta a fost momentul în care negocierile noastre au luat sfârşit, deoarece nu am putut să accept pierderea identităţii PNŢCD de dragul susţinerii USL, transformând membrii PNŢCD în traseişti politici.”

Candidatul Uniunii pentru Timiş la Primăria Timişoara şi actualul primar al oraşului, Gheorghe Ciuhandu, a dezvăluit că USL i-a propus să candideze din partea Uniunii la Primăria Timişoara. „În cursul lunilor februarie şi martie am fost la Bucureşti, la mai multe întâlniri cu domnii Victor Ponta şi Crin Antonescu. În ceea ce priveşte persoana mea discuţiile au vizat, în principal, candidatura mea la Primăria Municipiului Timişoara din partea USL. Dată fiind situaţia juridică a PNŢCD, domnul Crin Antonescu a avansat varianta înscrierii mele în Partidul Naţional Liberal, lucru pe care l-am refuzat categoric. Urmare a refuzului meu, mi s-a propus să candidez ca independent la Primăria Municipiului Timişoara, cu susţinerea USL, iar membrii PNŢCD din Timişoara să se înscrie în PNL şi să candideze pe listele lor, lucru pe care, de asemenea, l-am refuzat categoric. L-am întrebat pe domnul Crin Antonescu dacă la nivelul organizaţiilor PNL şi PSD din judeţul Timiş sunt cunoscute intenţiile sale în ceea ce priveşte eventuala mea candidatură din partea USL. Mi s-a răspuns că acest lucru nu are importanţă, deoarece la centru se decide cine va fi candidatul USL în Timişoara.” Primarul Gheorghe Ciuhandu a mai subliniat: „Este adevărat că, ulterior, mi s-a propus ca variantă şi să candidez la preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş, lucru pe care, de asemenea, l-am refuzat. Nu ţin minte ca domnul Antonescu să-mi fi spus vreodată că este nevoie de un om nou la conducerea Primăriei Municipiului Timişoara, la fel cum nu s-a discutat niciodată despre o eventuală candidatură a mea pentru Parlament. Ceea ce liderii PNL au dorit, de fapt, a fost ca eu să candidez din partea USL prin absorbţia PNŢCD de către PNL la nivelul judeţului Timiş. Acesta a fost momentul în care negocierile noastre au luat sfârşit, deoarece nu am putut să accept pierderea identităţii PNŢCD de dragul susţinerii USL, transformând membrii PNŢCD în traseişti politici. Pe cale de consecinţă, noi am menţinut alianţa pe care o aveam la nivelul judeţului Timiş din anul 2008, alianţă din care PNL s-a retras pentru a se alătura PSD şi PC.”

Precizările primarului Gheorghe Ciuhandu vin după ce astăzi preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus că Nicolae Robu ar fi fost de la bun început candidatul pe care l-a dorit USL pentru Primăria Timişoara.

Fostul deputat GABRIEL ŢEPELEA a plecat dintre noi..

Fostul deputat taranist Gabriel Tepelea a incetat din viata, la varsta de 96 de ani, in locuinta sa din Bucuresti, a anuntat, joi, fostul senator al PNTCD Tanase Tavala. Gabriel Tepelea va fi inmormantat intr-un cimitir din Capitala, potrivit Mediafax

.


"Am primit o veste trista de la o nepoata a lui Gabriel Tepelea, care m-a sunat astazi (joi - n.r.) si mi-a transmis ca prietenul meu, Gabriel Tepelea, nu mai este printre noi. Tepelea avea o varsta inaintata, avea 96 de ani si nu suferea de vreo boala cronica, insa batranetea l-a invins", a declarat Tanase Tavala.

Potrivit acestuia, Gabriel Tepelea va fi inmormantat intr-un cimitir din Capitala.

Gabriel Tepelea s-a nascut la 6 februarie 1916 la Borod, judetul Bihor. A urmat scoala primara in satul natal, apoi a absolvit Liceul "Emanuil Gojdu" din Oradea (1926-1933) si Facultatea de Litere si Filosofie, sectia limbi romanice, a Universitatii din Cluj (1933-1937). A facut stagii de specializare in Franta (1937-1938), ulterior fiind elev la Scoala de Ofiteri de Rezerva din Ploiesti (1939-1940).

In 1948, si-a sustinut doctoratul, sub indrumarea lui George Calinescu, la Universitatea din Bucuresti, cu o teza despre literatura in grai banatean, titlul fiindu-i recunoscut abia in 1968.

Membru al Partidului National Taranesc din 1933, a desfasurat o intensa activitate militanta pentru reintregirea tarii si rezolvarea problemelor taranesti. Devenit in 1945 secretar general al Organizatiei Tineretului Taranist din Transilvania, a conferentiat in anii urmatori pe teme de doctrina politica. La alegerile din 1946 a candidat pe listele partidului.

Condamnat la temnita grea si confiscarea averii, a stat in inchisoare din 1949 pana in 1955. Eliberat din detentie, a fost nevoit sa lucreze un timp ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar Si-a reluat cu greu colaborarea in revistele de specialitate, cu recenzii si succinte contributii de istorie literara.

Reintegrat in invatamantul secundar (1958-1960), dupa doi ani de somaj a predat la institutele pedagogice din Timisoara (pana in 1964) si Pitesti, unde in 1969 a pus bazele unei sectii de limbi straine, fiind si decan al Facultatii de Filologie in perioada 1971-1974.

Pana la pensionare, in 1981, a publicat manuale si cursuri privind istoria limbii romane literare, stilistica limbii franceze, literatura franceza. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a intrat in prim-planul vietii politice. Astfel, a luat parte, alaturi de Corneliu Coposu, la reinfiintarea Partidului National Taranesc, in calitate de vicepresedinte.

A coordonat Departamentul de studii, programe si doctrina al partidului, fiind initiatorul si realizatorul unei serii de volume dedicate catorva personalitati marcante. A fost ales deputat de Bihor in 1990, 1992 si 1996, iar din 1992 a fost presedinte al Comisiei pentru cultura a Camerei Deputatilor, iar in 1996 a devenit vicepresedinte al Uniunii Europene Crestin-Democrate. In 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Romane.

Doctor honoris causa al mai multor universitati (Oradea, Arad, Pitesti), a fost decorat cu Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler (2000) si cu Legiunea de Onoare in grad de Ofiter, acordata de Republica Franceza (2001). Membru al Asociatiei Scriitorilor Romani din Ardeal (1937), va deveni, peste ani, si membru al Uniunii Scriitorilor.
DUMNEZEU SA IL ODIHNEASCA IN PACE!!!